Fa slalom pe steroizi printre oferte de nerefuzat!
1. Gusta mâncarea locala!
Banatul este un creuzet multietnic și multicultural în care s-au contopit armonios tradiții și obiceiuri culinare ale românilor, ungurilor, șvabilor, sârbilor, bulgarilor, croaților și chiar francezilor. Chiar și cea mai românească mâncare pe care o știm are încorporată în ea influențe de la vecinii din jur.
16 restaurante din Timișoara - printre care cu mândrie se numără și Casa Bunicii - sunt în prezent incluse pe un traseu semnalizat al gastronomiei bănățene.
Traseul gastronomiei bănățene a fost realizat de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș și Asociația Patronală Horetim, care au încheiat proiectul de promovare a patrimoniului cultural și gastronomic local "Gustă diversitatea în grai bănățean".
La Casa Bunicii servim mâncare tradițională gustoasă din Banat deoarece aceasta are gustul copilăriei noastre. Este mâncarea cu care am crescut.
Influențele multiculturalismului culinar al Banatului sunt prezente la tot pasul în meniul nostru: gulașul unguresc și cel vienez, șnițelul vienez, varza roșie călită (bazareză) cu pulpă de rață la cuptor, salatele un pic mai dulci, ciorbele nu așa de acre, acrite doar cu smântână, nu cu oțet, orezul sârbesc, ghiveciul de casă din legume, sosurile diverse - de vișine, mărar, salvie sau roșii - tipic nemțești și deserturile specifice locului, cum ar fi crempita, gomboții cu prune și scoverzile cu brânză dulce, stafide și sos de vanilie.
În locul tradiționalei supe de pui cu tăiței ce se găsea pe mesele bănățenilor în fiecare duminică, la Casa Bunicii poți comanda zupa de rață cu găluște pufoase de griș, rața oferind supei o aromă deosebită și o culoare aurie intensă, iar găluștele ce plutesc la suprafață, o eleganță și distincție aparte.
Spatzlele (găluștile șvăbești) tradiționale pot fi încercate în diverse combinații: cu costiță, hribi, carne, brânză sau vegetariene. Un sirop de zmeură sau soc făcut în casă completează fericit masa.
Rețetele au fost adaptate pentru a putea fi livrate într-un timp rezonabil clienților flămânzi și nerăbdători să încerce preparatele bunicii. Un meniu tradițional bănățean diversificat, natural și țărănesc, numai bun de savurat pe îndelete.
2. Viziteaza centrul istoric!
In Top 10 lucruri de facut in Timisoara, Centrul istoric al Timișoarei, cu cele trei piețe urbane de poveste - Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Victoriei, este de neratat. Poate fi cuprins într-un mini-tur de oraș care trece în revistă frumoasele clădiri reprezentative pentru stilul Secession, biserici, sinagoga, instituții artistice, parcuri și grădini, Timișoara turcească, evreiască și austriacă, dar și punctele fierbinți ale Revoluției din 1989, când am devenit primul oraș liber de comunism din România.
În Cetate puteți vizita clădirile istorice - Castelul Huniade, Palatul Dicasterial, Palatul Baroc, Teatrul Naţional și Opera din Timişoara, Palatul Dauerbach, Palatul Lloyd, Casa Prinţului Eugeniu de Savoya, Primăria veche, Casa Contelui de Mercy, Casa Brück, Clădirea cu cocoș, Palatul Episcopal romano-catolic, Casa cu axă de fier, Biserica și Palatul Ortodox Sârbesc.
- Un posibil punct de plecare pentru o plimbare prin Piața Victoriei este Catedrala
Mitropolitană - închinată Sfinţilor Trei Ierarhi, finalizată în 1940, ctitorită de Regele Mihai și construită în stil bizantin. Aici vă puteți închina la moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș și vizita muzeul cu colecția de artă religioasă veche din Banat.
- Palatul Ernő Neuhausz - parte integrantă a ansamblului de palate Secession din Piața Victoriei, este una dintre principalele cărți de vizită ale orașului. Palatul este construit în anul 1910 de antreprenorul timișorean Ernő Neuhausz și proiectat de arhitectul László Székely în stilul vremii, cu ornamentele cele mai rafinate de pe Corso. Este amplasat într-un front continuu de clădiri monumente realizate în curentul Secession, între Palatul Lloyd și Palatul Arnold Merbl. "Clădirea se remarcă prin plastica fațadei, specifică celei de-a doua manifestări ale curentului Secession
în arhitectura timișoreană. Decorațiunea este geometrizată și simplificată, însă jocul texturilor ritmează subtil câmpul fațadei", aflăm din istoricul clădirii. În anul 1922, apare sub numele de Palatul Farber în Pagini Aurii, pentru că intrase curând după finisarea ei în posesia lui Bernat Farber, proprietarul unui magazin angro de textile din Fabric şi membru în conducerea comunității evreieşti. Este familia care a înființat fabrica de vopsele Azur. John Farber este astăzi proprietarul Palatului Neuhausz din Piaţa Victoriei.
O trecere în revistă a clădirilor istorice din Timișoara în stil Art Nouveau/Secession, cu poveștile și arhitecții lor o puteți accesa aici: https://heritageoftimisoara.ro/cladiri/stil/Art+Nouveau+Secession
Orașul face parte din Ruta europeană Art Nouveau (Art Nouveau European Route) și deține un patrimoniu constituit din peste două sute de clădiri construite în stil sau cu elemente Art Nouveau.
Art Nouveau este un stil caracterizat de folosirea formelor și modelelor organice, ornamentale și, pentru istoria artei, a reprezentat o mișcare extraordinară, o reacție față de revoluția industrială și producția de masă accesibilă oricui.
Școala secesionistă a Banatului a fost influențată atât de stilul austriac, în special vienez - explicat prin gusturile majorității proprietarilor de origine germană din Timișoara - cât și de stilul maghiar - rezultat din participarea directă a unor arhitecți din Budapesta la diferite clădiri reprezentative.
Acest stil a trecut prin două etape diferite: prima a avut loc aproximativ între 1900 și 1908 și a fost asemănătoare cu Art Nouveau, cu decorațiuni florale și curbilinii, în timp ce a doua a fost între 1909 și 1914 și era caracterizată printr-o simplificare și geometrizare a formelor, cu volume solide și decor redus la maximum, asemănător arhitecturii vieneze de atunci.
- Pe caldarâmul din Piața Libertății și Piața Sf. Gheorghe, puteți vedea marcată locația unde
au fost hamamul (baia publică turcească), bazarul (piața), Moscheea Centrală și cimitirul turcesc.
- Bastionul Maria Theresia - inițial denumit Ravelinul Depozitului de Proviant folosit pentru a depozita alimentele - face parte din vechea Cetate a Timișoarei, care a fost refăcută complet în stil Vauban între anii 1730-1735, după ce habsburgii au cucerit orașul (în 1716).
Bastionul reprezintă o mică mărturie de istorie care a supraviețuit până astăzi, alături de fragmentele de zid din Parcul Botanic și Calea Alexandru Ioan Cuza. Acum, aici se află Muzeul Național al Banatului ce găzduiește diverse expoziții.
- Situată în interiorul zidurilor fostei cetăți, Piața Unirii este cea mai veche piață din oraș și găzduiește cele mai frumoase monumente istorice. Poți pierde lejer câteva ore admirând toate detaliile clădirilor. Acest loc are un vibe atât de plăcut că nu-ți mai vine să pleci și poate fi comparat cu cele mai impresionante piețe din Europa.
- Statuia Sfintei Treimi este amplasată în centrul Pieţei Unirii şi a fost ridicată în memoria
victimelor epidemiei de ciumă din anii 1738-1739. Statuia a fost realizată în stil baroc, fiind comandată la Viena şi adusă la Timişoara pe calea apelor Dunării, Tisei şi Begăi.
- Poate cea mai reprezentativă clădire din Piaţa Unirii este Domul Romano-Catolic. Construcţia sa a fost realizată în două etape, şi anume 1736-1751 şi 1755-1774. Este un adevărat exemplu al stilului baroc, iar interiorul este unul bogat, ieşind în evidenţă în special cu cele nouă altare, în stil rococo şi baroc. Recent, a fost renovat amplu, iar din aprilie 2023, de ziua Sfântului Gheorghe, este pregătit să găzduiască din nou ceremonii religioase, după o pauză de peste patru ani.
- Palatul Baroc a fost construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și seamănă incredibil de mult cu Palatul Kinsky din Viena. Găzduiește Muzeul Național de Artă.
- Casa Prenner este atestată din 1812. În 1848 aici au funcționat o dulgherie și o lăcătușerie. Din punct de vedere al stilului arhitectural, clădirea aparţine stilului eclectic istoricist.
- Casa Brück, cel mai impresionant și fotogenic imobil din centrul Timișoarei, a fost construită în stilurile Art Nouveau și Secession, prezentând motive folclorice maghiare. Casa poate fi admirată pe strada Mercy nr. 9, colț cu Piața Unirii. Este o clădire îngustă, cu patru nivele, care te duce cu gândul la Amsterdam. A fost ridicată în anul 1910, după planurile a doi arhitecți celebri, Székely László şi Arnold Merbl. După finalizarea construirii imobilului, proprietarul Salamon Brück a înființat la parterul clădirii o farmacie. Aceasta funcționează și astăzi, păstrând o parte din mobilierul de altădată.
- Finalizată în 1909, în stil Art Nouveau, pe trei etaje, Palatul Miksa Steiner este una din cele mai apreciate clădiri din Timișoara. Este cunoscută și sub numele de Fosta Bancă de Scont, datorită simbolurilor regăsite pe clădire, stupii de albine. Seamănă cu o casă de turtă dulce.
- Piața Unirii are o atmosferă plăcută și relaxantă, încă se simte vibrația vremurilor de
demult. În fiecare duminică puteți asista la un schimb de gardă ca odinioară, plimbându-vă pe lângă casa domnului Lazar Lazarovits, care în 1828 era sediul ospătăriei La Trei Husari sau casa Elisabethei Dadan, ce găzduia cel mai renumit han din acele timpuri, La Elefant.
- Palatul Episcopal Ortodox Sârb a fost construit în 1745 în stil baroc. În anul 1905, intervențiile arhitectului Laszlo Szekely au introdus o nouă stilistică a fațadelor, ce cuprindea influențe neobizantine.
- Faţada Catedralei ortodoxe sârbeşti este orientată spre strada Emanoil Ungureanu. A fost construită între anii 1745-1748 din piatră şi cărămidă și are bogate decoraţiuni în stil baroc.
- Casa Comunității Sârbești a fost construită în stil clasicist cu influențe baroce, în 1786. Restaurarea din 2008 a scos în evidență semicoloanele dorice duble de la poarta de intrare, clădirea având șarmul de altădată.
- La ieșirea din Piața Unirii puteți întâlni Cazarma U, ce încă așteaptă să fie transformată dintr-o ruină tronând în centrul orașului într-un hotel de cinci stele acompaniat de o galerie de artă.
- Puteți încheia vizita în centrul Timișoarei cu o plimbare prin Parcul Botanic. Inițial aici a fost o grădină botanică în suprafață de 9 hectare, inaugurată în anul 1986, ce avea peste 1.650 specii de plante. În prezent grădina este un parc public, ce mai deține doar 200 specii de plante. Este totuși un loc perfect să te reconectezi cu natura chiar în mijlocul orașului.
- Bun gust, diversitate și interculturalitate. Timișoara este un spațiu multicultural și multietnic prin predilecție. De aceea, nu ar trebui să ratați tururile tematice Timișoara Evreiască, Turul Patrimoniului Maghiar și Turul Art Nouveau/Secession.
Pentru cei veniți pentru prima oară în Timișoara ce își doresc să beneficieze de un tur ghidat prin oraș, apelați cu încredere la ghizii Timișoara City Tours.
3. Plimba-te pe malul Begai!
Nu ai cum să ajungi în Timișoara fără să te plimbi pe malul Canalului Bega. Pe jos, cu bicicleta sau cu vaporașul, plimbarea cu siguranță te va încânta. Primăvara este un anotimp perfect pentru a vizita orașul, mai ales dacă prinzi perioada de înflorire a magnoliilor și corcodușilor. În plimbarea ta vei întâlni sportivi care se plimbă cu caiacul pe Bega.
- Dacă pornești plimbarea din Parcul Catedralei, vei descoperi tunelul îndrăgostiților.
- La început de aprilie, Parcul Justiției impresionează prin numărul foarte mare de lalele înflorite.
- Parcul Rozelor, însă, este mai frumos vara, fiind plin de trandafiri ce creează un mare spectacol. În perioada interbelică, aici existau peste 1.200 de varietăți de trandafiri etichetate. În parc se organizează Festivalul Inimilor, Festivalul Folclorului Minorităților Etnice și Festivalul Gastronomic.
- Vei întâlni în drumul tău Parcul Copiilor Ion Creangă și Pasarela Îndrăgostiților (acum in renovare), un pod
pietonal către Parcul Regina Maria numit așa datorită lacătelor pe care cuplurile le leagă aici din anul 2012 încoace. Astăzi, câteva sute - de toate formele și culorile - atârnă cu greutate pe gardul pasarelei.
Vor fi păstrate și după renovare, ne asigură oficialitățile, cu tot cu grilajul de care sunt prinse. Grilajul cu lacăte va fi, cel mai probabil, amplasat în imediata apropiere a viitoarei pasarele modernizate - ce va avea rampe speciale de acces, iluminat arhitectural și spații verzi - pentru a păstra aceste amintiri cu valoare emoțională în spațiul public. Lacătele iubirii au fost agățate de-a lungul timpului de balustrada vechii pasarele de cuplurile de îndrăgostiți care și-au jurat aici dragoste veșnică.
https://vestbest.ro/timisoara-va-avea-o-pasarela-a-indragostitilor-moderna-peste-raul-bega/- - Parcul Regina Maria este cel mai vechi parc al Timișoarei. Aici primăvara poți găsi un mic colț de rai, magnolii superbe înfrumusețând locul.
- De la restaurantul Fabricii de Bere te poți îndrepta spre Podul Decebal, de unde poți lua vaporașul.
- Pe malul Begăi întâlnești Uzina de Apă, laboratorul experimental de fizică Experimentarium TM inaugurat de mediul universitar în Parcul Rozelor în premieră pentru elevii și tinerii care vor să descopere amuzant și magic știința. Te poți odihni, reface și relaxa poposind la una dintre numeroasele terase.
- Parcul Alpinet este cel mai vizitat de către turiști, acesta fiind foarte aproape de centru. De aici poți admirat încă o dată Mitropolia.
- Timișoara a fost primul oraș din România cu transport public în comun pe apă, iar transportul pe apă a fost redeschis în 2018 cu șapte ambarcațiuni de tip vaporetto - ce poartă denumiri istorice - și nouă stații pentru cursele regulate. Cinci dintre cele șapte vaporașe sunt pictate de artiști plastici.
- Există șase trasee pentru plimbări de agrement pe Canalul Bega. În timpul săptămânii, biletul costă 1 leu, iar în week-end e gratuit.
- În fiecare sâmbătă și duminică ai parte de o plimbare relaxantă cu vaporașul spre Ecluza Sânmihaiu Român, în care poți admira Timișoara de altădată și Canalul Bega în toată splendoarea lui naturală.
4. Fa turul muzeelor!
Muzeul Consumatorului Comunist a fost deschis în 2015 ca urmare a unei inițiative private.
Deși mic, e cel mai vizitat muzeu din Timișoara, fiind pe locul 6 între atracțiile turistice ale orașului, după Piața Unirii, Piața Libertății, Piața Victoriei, Catedrală și malul Begăi. Amenajat la subsolul unei case din zona Elisabetin în care funcționează și cafeneaua Scârț-Loc Lejer, dar și teatrul Auăleu, sub forma unei locuințe obișnuite din Epoca de Aur - cu sufragerie, camera copiilor, bucătărie, debara, hol şi baie - muzeul cuprinde cam tot ce aveau românii acasă: de la obiecte de uz casnic, mobilier, îmbrăcăminte, articole de uz casnic, electrocasnice, jucării, bibelouri, papetărie la produse cosmetice sau de bucătărie. Sunt prezente nelipsitele sifoane, peștele de sticlă, frigiderul Fram și telefonul cu disc. Atmosfera întunecoasă, obiectele multe, sărăcăcioase și înghesuite, dificultatea de a te strecura printre mobile și bibelouri trezesc amintirile și nostalgia românilor care și-au trăit astfel copilăria și tinerețea, dar și curiozitatea străinilor și influencerilor. Poate fi vizitat gratuit, nu există angajați, supraveghetori sau bilet. Doar tu singur cu amintirile tale.
Expozițiile "Miopie istorică" despre deportarea în Bărăgan a 44.000 de bănățeni și "Rezistența anticomunistă de la Nucșoara - Portrete de familii" care prezintă portretele a 33 de familii care au sprijinit gruparea fraților Arnăuțoiu din Nucșoara pot fi vizitate de luni până vineri de la orele 08:00 la 17:00, iar sâmbăta și duminica de la 10:00 la 18:00, la sediul Asociației Memorialul Revoluției (str. Oituz nr. 2B). Tot acolo puteți vedea expoziția documentară interactivă ce prezintă mărturiile deportaților din Bărăgan, mișcările de rezistență din Banat și elaborarea Proclamației de la Timișoara. https://memorialulrevolutiei.ro/evenimente/
Vechile stații de tratare a apei, nefuncționale, au revenit la viață ca spații alternative pentru evenimente și activități culturale. Proiectul "Branșament cultural la Uzina de Apă" conectează apa și cultura, oamenii și patrimoniul industrial. Ansamblul muzeal face parte din Uzina de la Urseni, iar principala sa clădire - cunoscută printre timișoreni drept Farfuria Zburătoare - este monument de arhitectură industrială, fiind proiectată de faimosul arhitect Székely László. Înainte adăpostea sistemul de forare. Muzeul Apei oferă spații generoase pentru expoziții, concerte, proiecții de film, videomapping, activități pentru copii, vizite ghidate tematice, cu secvențe din istoria orașului.
Pentru a înțelege mai bine de ce Timișoara se numește și Orașul Florilor, vizitați Muzeul Mühle. Acesta sălășluiește la parterul clădirii Romcapital (bulevardul Mihai Viteazu nr. 30B), în imediata apropiere a casei familiei Mühle, din Elisabetin. Marii florari ai Timișoarei au adus faimă orașului prin activitățile pe care le-au desfășurat și i-au purtat prestigiul prin rozele lor până la marile curți ale Europei. Ilustrațiile contemporane ale lui Andrei Puică întregesc și imaginează Universul Mühle, evidențiind moștenirea pe care îndrăgita familie de grădinari a lăsat-o orașului Timișoara.
5. Petrece în cluburile de noapte!
Dacă ești pasăre de noapte și îți plac petrecerile, ai de unde alege.
Ai și cluburi de fițe, mai scumpe și selecte, cum sunt Fratelli și Epic, dar și party-uri cu tematici diverse și mai budget friendly cum găsești în ‘80 (rock), D’arc, Like (studențesc) sau Heaven (pentru amatorii de manele).
Unul dintre cele mai de succes produse de export muzical romanesc este un gen aparte de Minimal Techno promovat de labelul de petreceri Bipolar.
Cel mai cunoscut dintre festivalurile anuale este Flight, un week-end plin de muzică și dans ce are loc anul acesta la Muzeul Satului Banatean. Un nou concept de party apărut în Timișoara este cel propus de Spontan la Apus. Timișoara vibrează și socializează spontan în diverse locații neconvenționale, la Vox Technology Park, dar și la Thesaurus, în vie. Bei un pahar de vin, asculți muzică bună și ai parte de un apus de soare aparte văzut din vie.
6. Exploreaza laboratoarele memoriei!
Expoziția interactivă "Laboratoarele memoriei" concepută de artista Renée Renard a fost instalată în sediul asociației Pietatea Bănățeană, la granița dintre cartierele Cetate și Fabric.
"Laboratoarele memoriei" îmbină arta contemporană cu pregătirea pragmatică pentru părăsirea vieții, antropologia și artele vizuale, punând în valoare o arhivă veche de 100 de ani cu documente în limbile română, maghiară și germană.
Generațiile tinere sunt invitate să exploreze lumea mai veche a hârtiei și dulapurilor din fier, să se conecteze cu oameni și timpuri de dinainte de rețelele sociale, să aibă discuții curajoase cu membrii de familie, să reinterpreteze preocupări și comportamente dincolo de familiaritatea de zi cu zi, în contextul mai larg al izolării și fragmentării sociale.
Casa cu iederă este un alt proiect, care continuă seria de Laboratoare ale memoriei, ce pornește de la premisa că spațiul este nu doar un martor tăcut și mereu prezent al existenței umane, ci și un colaj complex de istorii și întâmplări, un adevărat depozitar al memoriei.
În misterioasa Casă cu iederă construită la începutul secolului XX ca sediu pentru Societatea de Horticultură a Primăriei Timișoara au luat naștere schițele pentru Rozariu (Parcul Rozelor), Arboretum (actualul Parc Alpinet), s-au făcut planuri pentru activitatea Asociației Amicii Rozelor (sub înaltul patronaj al reginei Maria), Asociației bănățene pentru protecția naturii, s-a vorbit și s-a studiat despre plante medicinale, ceaiuri, apicultură, artă.
Detalii despre aceste proiecte de sondare a memoriei colective găsiți la https://reneerenard-art.blogspot.com/
7. Festivaluri pe steroizi
După 8 ediții realizate cu drag, Vest Fest a ajuns în 2024 la finalul călătoriei. Început din dorința organizatorilor de a realiza un festival dedicat muzicii și culturii urbane din România, Vest Fest a fost piatra de temelie a conceptului District23, un eveniment format prin unirea a trei festivaluri locale (Flight Festival, Vest Fest și Magnetic Festival), în anul în care Timișoara a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii, un one-time-only event.
- Flight Festival continuă însă și în 2024, în 21-23 iunie, la Muzeul Satului Bănățean, cu nume precum James Arthur, BUG Mafia, Subcarpați, Deliric, Grasu XXL și Bosquito. https://flight-festival.com/-
JAZZx (5-7 iulie). Un festival muzical creează un simbol pentru oraşul care îl organizează, devine parte din identitatea lui şi o întăreşte. JAZZx este gratuit și vine să celebreze multiculturalismul și energia vibrantă a Timişoarei, în timp ce pune accentul pe calitate și importanța culturii într-o comunitate sănătoasă. Primii artiști confirmați pentru ediția din 2024 sunt Jordan Rakei, GoGo Penguin, Roberto Fonseca, MonoNeon, Jazzbois. https://aiciastat.ro/jazzx-editia-12-timisoara-5-7-iulie-2024/
8. Pedaleaza si fii verde!
Asociația Verde pentru Biciclete vă propune patru trasee de plimbare cu bicicleta:
- Traseul Verde - care traversează aleea centrală din Pădurea Verde și leagă Grădina Zoologică și Muzeul Satului de Calea Lipovei
- Traseul Albastru - pornește din Calea Lipovei și parcurge peste 3 km cu mici denivelări și hopuri până la barajul de la Dumbrăvița
- Traseul Roșu - este considerat cel mai spectaculos traseu de concurs, de peste 4 km, ce urmează pârâul Behela
- Traseul Orange - este unul recreațional, ce parcurge fosta zonă de vânătoare în care încă se pot observa foișoarele vânătorilor și urme ale animalelor sălbatice ce viețuiesc în Pădurea Verde.
O variantă de plimbare pe care v-o propunem urmează lunca Begăi pe pista de biciclete către ecluza de la Sânmihaiu Român, cu un popas la localul "La Plaja Nouă", unde se poate face ski acvatic. La Plaja Nouă ai parte de sporturi care te mențin în formă - wakeboarding (ski acvatic), paintball pentru amatorii de acțiune și adrenalină sau beachvoley, te bucuri de party-uri în pădure și distracție cu întreaga familie în parcul de aventură, unde te poți da cu tiroliana, participi la o partidă de tir cu arcul sau slackline sau, pur și simplu, te bucuri de plajă sau te relaxezi în hamac.
9. Orasul cu o mie de fatete: orasul premierelor, al florilor si al revolutiei
Descoperă urmele și semnele acestor premiere în plimbările tale prin oraș:
În anul 1718, are loc atestarea celei mai vechi fabrici de bere, prima de altfel de pe teritoriul întregii Românii actuale. Zece ani mai târziu începe realizarea canalului Bega, acesta de asemenea fiind cel mai vechi canal pe care s-a putut naviga în țara noastră.
Aici s-a tipărit, în anul 1771, primul ziar în limba germană din Europa Centrală și de Sud-Est, "Temeswarer Nachrichten". Anual, urmașul său, Banater Zeitung, organizează o tradițională și așteptată degustare a cârnaților bănățeni produși de etnici germani.
În anul 1854 se înfiinţează primul serviciu telegrafic din România de azi. Un an mai târziu, Timişoara este primul oraş din întreaga monarhie habsburgică ce avea străzi iluminate cu gaz. În anul 1881, tot în Timişoara, este şi prima reţea de telefonie lansată, din ţară. Trei ani mai târziu este primul oraş din întreaga Europă Continentală care are străzi iluminate electric, având un număr de exact 731 de lămpi. În anul 1886, se înfiinţează prima staţie de salvare din România şi din Ungaria. În anul 1889 are loc primul meci de fotbal la nivel european. În anul 1895, tot în Timişoara este inaugurată prima stradă asfaltată din România de azi. În 1884, Timișoara a fost primul oraș din Europa continentală care a avut iluminat stradal electric. În 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului ceaușist s-au aprins pe străzile din Timișoara. Timișoara a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare halbă din lume și cu cea mai mare lampă care s-a construit vreodată. Lampa a fost montată în Piaţa 700 şi aminteşte de faptul că, în urmă cu 125 de ani, Timişoara devenea primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric.
Încă din anul 1897, în oraş au loc proiecţii cinematografice. Doi ani mai târziu este inaugurat primul tramvai ce folosea electricitatea. Unul dintre primele tramvaie din lume a făcut legătura între centrul orașului și cartierele Fabric și Iosefin.
Sintetic, iată lista cu cele mai importante premiere legate de Timişoara şi de Banat:
1718 - atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România;
1728 - începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România;
1760 - primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu lămpi;
1771 - editarea primului ziar din România şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei, "Temeswarer Nachrichten";
1815 - înființarea bibliotecii lui Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic, din regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti;
1854 - primul oraș de pe teritoriul actual al României cu serviciu telegrafic;
1855 - primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz;
1881 - primul oraș de pe teritoriul actual al României, cu rețea de telefonie;
1884 - primul oraş de pe continentul european cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;
1886 - prima staţie de salvare din Ungaria şi România;
1895 - prima stradă asfaltată din România;
1897 - primul oraș de pe teritoriul actual al României în care s-au făcut proiecții cinematografice;
1899 - primul tramvai electric din România;
1953 - singurul oraş european cu trei teatre de stat - în română, maghiară şi germană;
1989 - primul oraş liber de comunism din România;
2003 - amenajarea primului parc de sculptură din România, situat la intersecţia străzii Mureş cu Calea Martirilor.
10. Descopera Timisoara secretelor
Ai stofă de detectiv? Atunci, ai putea explora harta secretelor din Timișoara pentru a descoperi istorii, oameni și locuri în care trecutul și prezentul se împletesc armonios și fertil.
Seria de 12 documentare a câte 25 de minute coordonate de Adriana Babeți sub genericul "Timișoara. Harta secretelor: oameni și locuri" îți poate fi sursă de inspirație și îndemn de călătorie pentru a decoperi Timișoara secretelor.
O echipă minunată explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante, ale Timișoarei și îți aduce în atenție pe unii dintre oamenii deosebiți ai locului.
Despre ce poți afla vizionând documentarele și apoi urmând traseele decriptate în harta secretelor Timișoarei?
- "Povestea apei" și a celor trei OZN-uri care au aterizat în curtea Uzinei de Apă din Timișoara fără a stârni vâlva care era de așteptat de la un asemenea eveniment.
- "Legenda Casei H", o casă unicat, operă multipremiată a arhitectului Radu Mihăilescu care a schimbat în bine destinele și biografiile unei întregi echipe, de la comanditar la muncitori și arhitect.
- "Cafeina curge pe Bega?" Episodul aduce în atenţia publicului câteva momente din istoria cafenelelor din Timişoara, marcând trei premiere de pe teritoriul actual al României. Între acestea, funcţionarea primei cafenele turceşti (1560).
- "Timpuri noi". O mică revoluție, un episod care amintește despre personalitatea timişoreanului Francesco Illy, inventatorul espressorului modern.
- "Să curgă bere pe Bega!" - despre istoria berii din regiune, care începe cu aproape 1000 de ani în urmă, la Cenad, cu berea mânăstirească și continuă astăzi cu berea craft artizanală.
- "Licori în cetate" - despre producătorii și negustorii de băuturi alcoolice care au înfierbântat spiritele timișorenilor. În timp, a luat naștere un front al temperanței, ba chiar al abstinenţei. Pe de o parte, chefliii, scriitorii şi artiştii. Pe de alta, Asociația femeilor cu bărbați bețivi, Asociaţia bunilor templieri, revista Abstinența și Asociația Alcoolicilor Anonimi.
- "(in)Amicii publici" - despre aventura celebrei "femei în roșu" din Banat, cea care l-a predat FBI-ului pe inamicul public nr.1 al Americii la acel moment, John Dillinger. Acest episod din Harta secretă dezvăluie nu doar adevărata poveste a acestei femei, Ana Cumpănaș (1889-1947) din Comloșu Mare, devenită în SUA Anna Sage, ci și adevărata istorie a romanului "Femeia în roșu", scris la Timișoara de trei autori: Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș. Este reconstituirea documentării şi elaborării acestui roman a cărui acţiune se desfăşoară la Comloşul Mare, Timişoara, Chicago şi Viena.
- "Cetatea dulce" pornește de la povestea machetei dulci a cetăţii Timişoara pe care a primit-o în dar prinţul eliberator Eugen de Savoya, în 1716, la Viena. Este reconstituită istoria artei cofetarilor timişoreni până în perioada interbelică. Povestea continuă prin reconstituirea primei culinariade mondiale inspirate de cel mai vechi tratat gastronomic european, "Ars coquinaria de Apicius", care a avut loc la Timişoara în 1779.
- "Cine te face voinic? Ciocolata Pitic". Documentarul surprinde istoria dulciurilor produse în orașul de pe Bega în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial până în prezent; de la Kandia la artizanii ciocolatieri italieni din prezent.
- "Ochiul de sticlă" spune povestea primilor fotografi din Timișoara și a primelor ateliere fotografice din oraș. Filmul imortalizează, la propriu, o istorie a orașului de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent: experimente curajoase, femei-fotograf, Revoluția din 1989, avangardă artistică. "Ochiul de sticlă" este un film încărcat de melancolie realizat de echipa "Harta secretă" și regizorul Titus Muntean. Multe povești neștiute îți vor fi arătate prin ochiul de sticlă al aparatului de fotografiat, de când a apărut el în oraș până azi.
- "Apele ascunse ale Timișoarei" este un tur ghidat de Adriana Babeți cu poveștile apelor Timişului Mic / Begăi din estul Timişoarei care azi nu se mai văd: braţe, mici canale, mlaştini, iazuri. Dar şi despre câteva fântâni misterioase de acum sute de ani. O istorie (la fel de puţin ştiută) despre tot ceea ce această reţea de ape a atras după sine, începând din veacul al XVIII-lea: diguri, stăvilare, ecluze, canale de transportat lemne şi sare, mici porturi, depozite, turnuri. Şi mai ales mori cu multe manufacturi. Un început pentru tot ceea ce avea să fabrice Fabricul. Iar mai apoi - tot acolo, după ce apele au fost acoperite cu pământ - noi poveşti şi istorii despre câteva străzi, despre casele lor şi despre spaţiile de agrement din secolul XX.
Comments