Perspective asupra bacșișului

Actualizată în: 31 oct.

Nu ne ferim de subiecte mai delicate și de aceea, pe langa clasicele postari despre mancare, abordăm si alte teme pe care le considerăm interesante și despre care am vrea sa aflam și parerea voastra.

Bacșișul este, probabil, unul dintre cele mai controversate subiecte atunci când vine vorba despre răsplătirea serviciilor din industria ospitalității.

Cât să las bacșiș? Ce anume determină valoarea bacșișului? Care sunt motivele care influențează lăsarea unui bacșiș? Trebuie să las întotdeauna bacșiș?

Lipsa unei reglementări clare a bacșișului în România produce controverse și generează perspective diferite din partea ownerilor de restaurante, ospătarilor, bucătarilor și clienților.

  • Astfel, din perspectiva proprietarilor de restaurante, este de dorit un bacșiș cât mai consistent atât în valoare absolută, cât și ca procent din totalul notei de plată, pentru a stimula și fideliza personalul, mai ales pentru a avea ospătari serviabili și mulțumiți. În condițiile unei fiscalități excesive asupra salariilor și muncii, impozitarea bacșișului cu 10% - cât este impozitul pe venit - ar fi soluția optimă pentru a genera atât venituri la buget, cât și o taxare suportabilă pentru intrarea în legalitate.

  • Din perspectiva ospătarilor, bacșișul este o sursă sigură, constantă și rapidă de completare a veniturilor din salarii - care sunt relativ mici. În cazul în care ar fi și fiscalizate prin reținere la sursă, veniturile din bacșișuri ar putea fi recunoscute și de bănci ca venituri eligibile la calculul creditelor ce le-ar putea fi acordate. Reglementarea bacșișului ar conduce la creșterea competitivității sectorului HoReCa pe piața muncii și la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sector, facilitând astfel obținerea unui credit bancar. Un risc real al lipsei de generalizare prin legalizarea acestui obicei este identificarea de către ospătari a clienților fideli ai restaurantului care nu au obiceiul de a da bacșiș și tratarea diferită a acestora, fiind naturală o afinitate sporită a ospătarilor față de clienții cei mai generoși. Această discriminare ar fi însă nedorită de managementul restaurantelor deoarece ar afecta calitatea și constanța serviciilor și ar îndepărta clienții care sunt oricum mai puțini datorită restricțiilor de acces impuse de pandemie. Ca atare, o legalizare, o inlesnire a incasarii bacsisului ar fi extrem de utila pentru toata lumea.

  • Bucătarii contribuie și ei la calitatea percepută a serviciilor prin gustul, mirosul, aspectul și calitatea constantă a preparatelor. Nefiind însă în contact direct cu clienții, bucătarii nu primesc întotdeauna o parte din bacșiș și sunt astfel nemulțumiți și dezinteresați de servirea promptă și depășirea așteptărilor clienților.

De unde apar diferențele de generozitate între clienții români ai restaurantelor în funcție de tradițiile și obiceiurile din diverse regiuni ale țării?

Ciubucul, peșcheșul sau bacșișul s-a răspândit în spațiul românesc din Imperiul Otoman în secolul al XVIII-lea. Acesta simboliza o mică recompensă în bani, oferită pentru calitatea unui serviciu deja plătit sau datorat de drept.

În zilele noastre, Dobrogea e regiunea cea mai generoasă a țării, 70% dintre dobrogeni afirmând că lasă mereu bacșiș 10% din consumație, conform studiului "Harta Bacșișului" realizat de Bookingham și SRD-media.


Oltenia se află la polul opus. Doar 36% dintre olteni au declarat ca lasă bacșiș de fiecare dată când ies în oraș.

Alături de olteni, sub media pe țară a românilor care lasă bacșiș de fiecare dată (situată la 53%), se află și Banatul, Crișana (47%) și Transilvania (50%)


În Banat, 46% dintre respondenți afirmă că lasă bacșiș 10% din consumație, 43% dau ciubuc 5% sau mai puțin și doar 11% oferă 15% sau mai mult din notă.

42% dintre maramureșeni ies de cel puțin 8 ori pe lună în oraș, fiind cei ce frecventează cel mai des restaurantele în România și Europa.

Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina sunt regiunile în care cei mai mulți români lasă bacșiș de fiecare dată când ies în oraș.


Transilvănenii sunt mai chibzuiți decât muntenii: 14% dintre munteni versus 7% dintre transilvăneni lasă un bacșiș de 15% din nota de plată sau chiar mai mare. Cei mai mulți respondenți care au afirmat că lasă peste 50 lei la un bacșiș sunt muntenii. Cifrele arată că numai 16% dintre transilvăneni au spus că cea mai mare contribuție individuală la un bacșiș a depășit 50 lei, spre deosebire de 24% dintre munteni.

Dar ce diferențe apar între clienții români și cei străini care trec pragul restaurantelor?

Românii sunt mai binevoitori atunci când trebuie să-și arate aprecierea pentru ospătari, barmani sau bucătari, precum și pentru calitatea serviciilor din localurile pe care le frecventează. Situația este mult mai nuanțată atunci când vine vorba despre turiștii străini care trec pragul restaurantelor.

Italienii, de exemplu, care reprezintă cam 70% dintre clienții străini ai restaurantelor bănățene, nu sunt obișnuiți să lase deloc bacșiș.

Anglo-saxonii, germanii și nordicii, atunci când vin prima oară într-un restaurant românesc, se așteaptă să fie ca la ei și bacșișul să figureze suplimentar și distinct pe nota de plată ca service charge. Ei nu știu că în România bacșișul nu este reglementat și inclus pe nota de plată și nici nu pot fi informați direct de ospătari, pentru că ar fi de prost gust și neprofesionist. Singura șansă este să citească atent nota de plată înainte de a o achita și să remarce singuri faptul că ciubucul nu este trecut. Pentru grupuri ce iau împreună o masă festivă se practică o taxă pentru ospătarul dedicat acelui eveniment.

Cum s-ar putea plăti bacșiș cu cardul pentru consumația individuală și de grup? Cum ar putea deduce și deconta legal companiile bacșișul dacă ar fi plătit cu cardul de firmă?

60% dintre respondenții la studiul "Harta Bacșișului" și-ar dori să aibă posibilitatea de a lăsa bacșiș cu cardul, iar 42% dintre ei au afirmat că ar lăsa bacșiș mai des dacă ar avea această posibilitate. Mulți dintre noi am renunțat să mai purtăm cash la noi și, nemaiavând bani lichizi în buzunare sau portofele, nu putem lăsa bacșiș nici dacă am dori să facem acest lucru. Prin includerea bacșișului pe aceeași notă de plată și pe același bon fiscal cu bunurile livrate și serviciile prestate, indiferent de modalitatea de plată, clientul va avea libertatea de a alege nivelul bacșișului oferit, acesta fiind cuprins între 0 și 15% din valoarea consumației. Clienții persoane juridice și PFA își vor putea deduce cheltuielile cu bacșișul pe baza unui document justificativ ce poate fi înregistrat în contabilitate în cazul meselor de protocol și al delegațiilor de serviciu și de afaceri.

Cum pot influența restaurantele generozitatea clienților prin atitudinea ospătarilor și calitatea serviciilor și a mâncării, prin ceea ce aleg să facă și prin ceea ce nu fac?

Există un Top 3 motive care influențează în bine valoarea bacșișului:

  • atitudinea chelnerilor (care influențează 94% dintre cei 400 respondenți ai chestionarului aplicat de echipa Bookingham)

  • rapiditatea serviciilor (contează pentru 57% dintre ei)

  • calitatea mâncării și a băuturilor (pe care pun accentul jumătate dintre cei ce lasă bacșiș)

Atitudinea chelnerilor este un factor complex care înglobează multe aspecte, de la rapiditatea și atenția cu care este preluat un oaspete încă de la intrarea în local până la felul grijuliu în care îi sunt tratate reclamațiile și nemulțumirile. Sunt preferate întotdeauna scuzele sincere și repararea rapidă a greșelilor, cu recompensarea clientului nemulțumit.

Dacă sunt ascultați și înțeleși, dacă li se cer detalii până se înțelege exact natura problemei, iar apoi nu sunt contraziși sau ironizați, ci susținuți, criticii pot fi transformați în cei mai buni susținători și aliați. Oaspeții vor să se simtă importanți, să fie băgați în seamă și luați în considerare. Un chelner cu o atitudine pozitivă, politicos și amabil, care zâmbește, nu este morocănos, arogant și încruntat poate schimba în bine starea clienților pe care îi servește. Profesionalismul ospătarului și siguranța sa de sine atunci când face recomandări din meniu sau explică semnificația diverselor preparate cântăresc de asemenea în impresia lăsată clienților.

Motivele pentru care românii nu lasă bacșiș sunt următoarele:


  • calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor comparativ cu așteptările (60% motivează astfel refuzul de a da ciubuc)

  • faptul că nu au opțiunea să plătească bacșișul cu cardul atunci când nu au cash la ei (48%)

  • faptul că nu îi înțeleg rostul (33% dintre respondenți)

Informarea clienților privind implicațiile semnificative ale bacșișului în industria HoReCa, realizată prin intermediul operatorilor și patronatelor de profil, poate contribui la înțelegerea mai bună a rostului răsplătirii serviciilor de către o treime dintre clienți.

De asemenea, 17% dintre români au spus că dacă nu au suficient cash, preferă să nu lase bacșiș deloc, decât să lase doar 1-2 lei și să se facă de râs. Plata ciubucului cu cardul ar elimina și acest inconvenient.

Detalii puteți afla în studiul "Harta Bacșișului", publicat în octombrie 2021, prin care echipa platformei de rezervări și programări online Bookingham, în colaborare cu specialiștii de la SRD-media și-au propus să analizeze obiceiurile românilor în ceea ce privește lăsarea unui bacșiș pentru serviciile din domeniul HoReCa.

Pe baza unui chestionar la care au răspuns aproape 400 de persoane, datele obținute au fost analizate în raport cu regiunea, vârsta și venitul lunar al fiecărui participant la studiu.

Speram ca informatiile din articolul nostru au fost interesante si v-au deschis, poate, o perspectiva noua asupra unor chestiuni vechi. De ce facem asta? Pentru ca suntem parte a comunitatii locale. Clienti, ospatari, bucatari sau patroni traim impreuna iar daca ne cunoastem mai bine nu avem decat de cstigat. Impreuna.

Ți-a plăcut? Daca da te invitam sa vizitezi și alte pagini ale site-ului. De exemplu de aici poti face rezervari directe 24/7, fara a interactiona cu nimeni. Ai direct acces la mesele si orele disponibile. Nu ca ar fi aglomeratie zilele astea...

Ți-a scăpat articolul nostru despre modificarea obiceiurilor alimentare? Îl gasesti aici.

90 afișări0 comentarii

Postări conexe