● Masa de Paște tradițională în Banat
Ouă roșii, friptură și drob din măruntaie de miel, sărmăluțe, pască și cozonac, toate acestea și-au găsit loc pe masa de Paște a bănățenilor. Gospodinele gătesc de zor zile întregi pentru a pregăti o masă festivă bogată.
O delicatesă locală este şunca fiartă și tăvălită apoi în boia, iar în apa cu gust de afumătură rămasă după preparare sunt fierte ouăle.
Ciorba de miel are, în plus față de rețetele obișnuite, măcriș de primăvară și tarhon, iar friptura de miel poate fi umplută cu un amestec de măruntaie, ceapă, verdeţuri şi pâine şi apoi dată la cuptor, nu înainte de a fi unsă cu unt, paprica şi stropită cu vin. Cotletul de miel în crustă de ierburi aromate este o alternativă apetisantă.
În zona rurală a Banatului, la primul dejun al primei zilei de Paște se practică tămâierea bucatelor: nelipsitele ouă roșii, ciolanul de porc fiert, drobul de miel și cozonacul. Ouăle se înroșesc și se încondeiază în Joia Mare, iar în Sâmbăta Mare se sacrifică și se prepară mielul. Metoda tradițională de vopsire folosește frunzele de ceapă și decorarea cu frunze de pătrunjel. Ouăle roşii se ciocnesc doar după slujba de Înviere.
● Masa de Paște în familie
Sărbătorirea Sfintelor Paști alături de cei dragi ar trebui să fie întotdeauna un prilej de bucurie. Totuși, întâlnirea cu familia extinsă cu ocazia sărbătorilor poate amplifica anxietatea tinerelor cupluri în fața curiozităților rudelor.
Senzația că ești chestionat prin întrebări intruzive privind alegerile tale personale de viață poate să îți strice starea de spirit și să tensioneze inutil un moment de relaxare.
Sărbătorile sunt despre smerenie, conectare, bucurie, pace, refacere, regăsire și reîntâlnire. Psihologii ne recomandă să nu ne stricăm tihna, transformându-le din ciocniri de ouă roșii în ciocniri de orgolii și răbufniri ale unor frustrări acumulate în timp.
A învăța să refuzăm diplomatic și politicos - dar ferm - solicitările sau intervențiile în universul nostru intim și personal și a nu ne întinde mai departe cu o discuție care nu prevestește nimic bun au devenit skill-uri de supraviețuire în societate.
● Meniu vegetarian / dietetic de Paște
Pentru cei care preferă un meniu vegetarian de Paște puteți încerca un quiche cu spanac, urdă și praz, o salată românească de vinete, drob de ciuperci, fasole bătută cu ceapă caramelizată, sarmale umplute cu hribi și orez sau o ciorbă de lobodă.
Bruschetele cu gorgonzola și miere, aperitivele cu anghinare, brânză și măsline, salatele cu legume coapte, spanac și brânză de capră, supa de roșii cu crutoane sau peștele copt cu legume la cuptor pot înlocui cu succes preparatele grele pe bază de carne de miel.
Cozonacul și pasca tradițională au și ele alternative mai dietetice: cozonacul cu nucă de cocos și stafide sau pasca cu fructe exotice, ambele preparate cu făină integrală.
Pe lângă vinul tradițional, puteți adăuga pe masă băuturi naturale, pline de savoare si sărace în calorii: un shake de piersici, banane sau avocado, de kiwi și banane, un cocktail de fructe exotice sau o limonadă cu căpșune și banane. Ca să fie sănătoase, aceste băuturi pot fi preparate cu miere de albine sau cu zahăr brun sau chiar fără zahăr adăugat.
● Aranjamente pentru masa de Paște
Masa de Paște la Români poate fi împodobită cu ramuri înflorite, buchete de flori de primăvară și decorațiuni pastelate, prin folosirea veselei și șervetelor de pânză cu decorațiuni tradiționale, coșurilor de nuiele acoperite cu ștergare colorate sau a cuiburilor de Paște improvizate din cutii de carton alb pictate cu iepurași și păsări și umplute cu iarbă și fân/paie în care se așează apoi ouăle vopsite sau ciocolată modelată în forme de animale asociate sărbătorii (iepuri, miei sau puișori).
● Trecerea de la post la festin de sărbătorile de Paște
Excesul de mâncare și băutură și trecerea bruscă de la alimentația ușoară de post la una încărcată de calorii specifică meselor de sărbătoare bogate în grăsimi și zahăr și stropite din plin cu alcool pot provoca probleme digestive care ne pot strica ziua.
Postul Paștelui este cel mai îndelungat și mai sever de peste an. De aceea, reintroducerea treptată în dietă a alimentelor de origine animală, împărțirea alimentelor grele pe diferite mese și pe mai multe zile, savurarea și consumarea lentă a mâncării pe durata unei mese mai îndelungate, adăugarea în meniu a unor alimente bogate în fibre și cereale integrale, legume, fructe, citrice și verdețuri de sezon și hidratarea corectă ar trebui să vă ajute să evitați să ajungeți direct în Urgențe la spital.
În zilele de sărbătoare, ar trebui să guști câte puțin din toate preparatele. Moderația este cuvântul zilei. Cantitățile mici sunt de preferat ca stomacul tău să se simtă confortabil și să ai o zi frumoasă. Carnea de miel este grasă și grea, iar meniul bogat poate covârși orice mesean care vine la masa de sărbătoare după o perioadă de post. Poți înlocui carnea de miel cu pui, curcan sau pește.
De asemenea, după felul principal, nutriționiștii spun că ar fi bine să faci o plimbare de o oră, pentru a ajuta digestia. Într-o astfel de zi, consumul de apă este foarte important. Multe alimente te pot deshidrata, așa că este important să bei măcar doi litri de apă.
Masa de Paște ar trebui încărcată în special cu momente de bucurie petrecute alături de cei dragi, cu relaxare și pace, nu exclusiv cu mâncare și băutură. Sărbătorile sunt despre familie și prieteni, mai ales că poate nu ne vedem atât de des pe cât ne-am dori. Profită de reuniunile de Paște pentru a întări legăturile cu cei dragi, ci nu (doar) cu mâncarea.
● Simbolismul preparatelor tradiționale de Paște
Bucatele tradiționale de Paște sunt o garanție a continuității tradițiilor religioase și familiale și ne amintesc - prin simbolismul și semnificația lor - de rostul marii sărbători.
Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţiri şi înnoiri interioare, manifestată prin primenirea casei, mărturisirea păcatelor şi înnoirea hainelor. Sărbătoare a primăverii și a renașterii naturii, marcată prin verde și prospețimea lucrurilor care par noi toate, Paștele este împrumutat etimologic din ebraică, de la cuvântul "pesah", care înseamnă "trecere".
Una dintre legendele creștine relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Culoarea roșie vorbește despre puterea purificatoare a focului și sângelui.
Pe lângă culoarea roşie, în unele regiuni se respectă încondeierea ouălor, care înseamnă decorarea acestora cu modele diferite, pictate manual. Desenele se fac cu o chişiţă - un instrument special - şi cu ceară de albine.
Mielul de Paște este o mâncare ritualică asociată simbolisticii sărbătorii, jertfirii celui inocent, nevinovat, fără păcat. Mielul este văzut ca un animal curat și fără cusur și era folosit încă de pe vremea sărbătorilor evreiești pentru sacrificiul ritualic.
Pasca - ce reprezintă azima frântă - și vinul turnat în pocale ne aduc aminte de Cina cea de Taină, iar sacrificarea mielului pascal prefigurează jertfa Mântuitorului pe Golgota, care a dus la eliberarea omenirii din robia păcatului.
Cozonacul și pasca sunt pâinea dulce a învierii și renașterii întregii creații. Deasupra de pască se face o cruce din aluat împletit.
Este tradițional ca în dimineața zilei de Paște, înainte de a ne așeza la masă, să ne spălăm pe față în apa dintr-un vas în care sunt puse ouă roșii, dar și monede de argint. Se spune că acest lucru ne va aduce voie bună întregul an.
De asemenea, în momentul în care ne așezăm la masa de Paște, este momentul să ciocnim ouăle. Când ciocnim ouăle, persoana care lovește prima trebuie să spună "Hristos a-nviat". De cealaltă parte, cel care ține oul trebuie să răspundă cu "Adevărat a-nviat".
La mânăstirea Șag-Timișeni, în fiecare an, 1.000 de ouă roşii sunt așezate în formă de cruce, simbol al patimilor lui Iisus Christos şi al sângelui vărsat de cel răstignit pe lemn, în Vinerea Mare, în curtea mănăstirii, alături de icoana Mântuitorului. Ouăle roșii sunt sfinţite de preot, iar după Înviere sunt puse pe masa de Paşti şi împărţite mai ales oamenilor nevoiaşi care trec pragul mănăstirii.
În noaptea de Înviere, preoții sfintesc bucatele din coșurile enoriașilor credincioși - care conțin drob, friptură de miel, ouă roșii, cozonac, pască și vin roșu.
● Ce să nu-ți lipsească (obligatoriu) pe masa de Paște?
Brânzeturile proaspete de oaie sau capră asezonate cu verdețuri de primăvară (ceapă și usturoi verde, ridichi, leurdă) nu ar trebui să lipsească dintre aperitive. Mezelurile tradiționale din diverse regiuni ale țării - cârnații de mangaliță, mușchiul file, șoncul sau salamul de Sibiu - le pot însoți.
Printre felurile principale în meniul de Paşte se numără stufatul de miel. Aceasta este o mâncare tradiţională care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapa şi usturoiul verde sunt proaspete şi fragede şi dau o aromă minunată stufatului de miel.
Drobul, baițul pentru friptura de miel, borșul de miel, salata boeuf, ouăle roșii, cozonacul, pasca cu brânză dulce de vaci și stafide se regăsesc printre alegerile preferate ale românilor, atunci când se încep pregătirile asidue pentru Sfânta Masă de Paște.
Carnea de miel se curăță și se aromatizează cu diverse condimente precum usturoi, cimbru, rozmarin, sare și piper. Se gătește la foc lent, un timp îndelungat, până ce devine fragedă și se servește cu cartofi noi și salată verde.
Drobul se face din organele interne ale mielului, cum ar fi inima, ficatul, plămânii și rinichii, amestecate cu ouă, verdețuri și condimente. În interiorul amestecului de organe se pun ouă fierte, astfel încât fiecare felie tăiată să conțină și puțin ou. Compoziția se învelește în prapure (membrana care acoperă organele interne ale mielului), apoi se coace într-o formă asemănătoare cu cea de cozonac, pentru a putea fi mai ușor de tăiat în felii. O alternativă este gătirea sa în foetaj.
● Soluții accesibile pentru oamenii ocupați
Pentru aprovizionarea cu alimente de Paște și cumpărarea de cadouri pentru cei dragi, oamenii activi ai zilelor noastre - marcați de burnout și care abia așteaptă să se refacă și să se odihnească în zilele libere din perioada Sărbătorilor Pascale - preferă să apeleze la comenzile online și la munca profesioniștilor din restaurante.
La "Casa Bunicii" vă oferim un meniu care combină preparatele tradiționale - friptura din pulpă de miel, stufatul de miel, drobul de miel în prapure, sarmalele și ciorba de miel - cu abordările moderne, adaptate la gusturile sofisticate, ce includ o diversitate de platouri de gustări și aperitive, salate sau mini-burgeri.
Comments